Facultatea de Psihologie și Științele Educației (FPSE) din cadrul Universității din București a  devenit reprezentantul oficial al României în cadrul IEA, International Association for the Evaluation of Educational Achievement (Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanței Educaționale). Astfel, Facultatea de Psihologie va putea realiza de acum înainte renumitele studii TIMSS și PIRLS și în România.

În cadrul celei de-a 57-a Adunări Generale a Asociației Internaționale pentru Evaluarea Performanței Educaționale, desfășurate la Oslo, între 10 și 13 Octombrie 2016, Facultatea de Psihologie și Științele Educației (FPSE) din cadrul Universității din Bucuresti a fost acceptată ca reprezentant al țării noastre și va putea susține astfel implementarea proiectelor IEA în România.

Prestigioasa organizație internațională a fost fondată în 1958 și desfășoară studii comparative trans-naționale, ale căror rezultate devin adesea fundamentul noilor politici și reforme educaționale pentru țările participante. Agenda de cercetare a organizației are în centru subiecte precum matematică, științe, abilități de citire, educație civică, competențe digitale și competențe didactice.

Cele mai importante proiecte aflate în derulare sunt studiul TIMSS (Trends in International Mathematics and Science Study 2015) și studiul PIRLS (Progress in International Reading Literacy Study), desfășurate în peste 60 țări. TIMSS are loc o dată la patru ani, încă din 1995 și analizează comparativ competențele de matematică și fizică în rândul elevilor de clasa a IV – a și clasa a VIII – a. Studiul PIRLS este o evaluare comparativă a gradului de alfabetizare și se realizează o dată la cinci ani, încă din anul 2001.

România a participat în trecut la un număr de studii IEA prin implicarea plina de dedicație a specialiștilor din cadrul Institutul de Științele Educației. Edițiile viitoare vor avea loc în 2018 și respectiv 2019 și vor fi coordonate de Universitatea din București.

Ambele studii colectează date prețioase pe baza cărora țările implicate își pot ajusta politicile educaționale. Tocmai de aceea, printre principalele beneficii urmărite de participanți se numără:

  • Măsurarea eficienței propriului sistem educațional într-un context global;
  • Identificarea lacunelor privind resursele și oportunitățile de învățare;
  • Evidențierea punctelor slabe și stimularea reformei curriculum-ului;
  • Măsurarea impactului unor noi inițiative educaționale;
  • Deprinderea profesorilor cu metodele de evaluare;

Reprezentantul FPSE/UB la Adunarea Generală a IEA de la Oslo, Dragoș Iliescu, consideră că: „testarea standardizată a achizițiilor elevilor este critică la acest moment pentru situația educațională din România. Ea aduce avantaje la nivel individual, pentru fiecare elev, generând profiluri psiho-educaționale pe baza cărora părinții, profesorii și elevii pot dezvolta strategii personalizate de învățare. Ea aduce de asemenea avantaje la nivelul claselor, școlilor și întregului sistem de educație, contribuind la dezvoltarea de strategii bazate pe date empirice. La acest moment, testarea standardizată este buna practică în domeniul educațional”.

Pin It on Pinterest

Share This