Universitatea din București, prin Institutul de Cercetare al Univesității din București și prin Facultatea de Filosofie, organizează în perioada 2-3 octombrie 2017, conferința ,,Metafizica după Revoluția Științifică (1687–1781)”.

Persoanele interesate să participe la conferința ,,Metafizica după Revoluția Științifică (1687–1781)” pot trimite aplicații până la data de 1 august 2017. Se încurajează propuneri referitoare la iluminismul european, în genere, și la orice subiect legat de tema conferinței. Propunerile ar putea trata subiecte referitoare la următoarele întrebări (fără a fi însă restricționate la acestea): Cum a influențat fizica newtoniană metafizica speculativă germană? Erau mai multe doctrine metafizice în competiție în prima jumătate a secolului al XVIII-lea? Putem vorbi despre o turnură epistemologică în metafizică în această perioadă? Putem vorbi despre o „metafizică științifică” în secolul al XVIII-lea? Mai are metafizica un obiect după „Revoluția Științifică”? Există o metodă specifică pentru metafizică? Ce relație are cu matematica și experiența? Pot fi certe adevărurile metafizice? Are nevoie filosofia naturală de principii prime?

Timpul de prezentare va fi de 30 de minute, 15 minute fiind alocate pentru discuții. Limbile de lucru sunt engleza și franceza. Rezumatele (nu mai lungi de 500 de cuvinte) trebuie trimise în format doc(x) la adresa: metaphscirev@gmail.com. Acestea trebuie să nu conțină date personale pentru a putea fi evaluate în sistem „double-blind review”. Numele autorului, afilierea instituțională și titlul lucrării, precum și datele de contact trebuie incluse în corpul email-ului. Rezultatele selecției vor fi comunicate până pe 18 august 2017.

La eveniment vor participa în calitate de keynote speakers Paola Basso (Universitatea din București), Andrew Janiak (Duke University), Anne-Lise Rey (University of Lille), dar și alți vorbitori.

Scopul acestei conferințe este cercetarea felului în care metafizica a fost redefinită în perioada dintre Principia lui Newton – care marchează punctul culminant al așa-numitei „Revoluții Științifice” – și Critica rațiunii pure a lui Kant. În această perioadă, metafizica a suferit transformări importante ca răspuns la provocările radicale înaintate de noua fizică și de empirism. Paradigma newtoniană devenise predominantă, dar exista și o nemulțumire crescândă față de ceea ce era socotit a fi lipsa ei de fundament metafizic. Iluminismul german continua să promoveze o metafizică puternic speculativă; în alte locuri din Europa, „aversiunea față de metafizică”, cum a fost odată numită, era contrabalansată treptat de un interes reînnoit față de metafizică. Noi încercări erau făcute de a „salva” metafizica și de a-i împăca pe Newton și Leibniz (de pildă) și, mai general, de a realiza o sinteză filosofică, una care să dea seama atât de respingerea metafizicii tradiționale (înțeleasă ca metaphysica generalis și metaphysica specialis, aceasta din urmă cuprinzând trei discipline), cât și de aspirația de a furniza un fundament ferm și universal pentru morală și fizică.

Taxa de participare la conferință este de 20 de euro. Conferința nu oferă finanțare pentru deplasarea sau cazarea vorbitorilor.

Detalii suplimentare pot fi obținute la adresele de mail ale organizatorilor, Tinca Prunea-Bretonnet (tinca.prunea@icub.unibuc.ro), respectiv Grigore Vida (grigore.vida@gmail.com).

Pin It on Pinterest

Share This