Universitatea din București, prin Facultatea de Geografie, a realizat în colaboare cu Universitatea din Lausanne (Elveția), în cadrul unui acord Erasmus+, un proiect de practică montană desfășurat de un grup de masteranzi ai Universității din Lausanne în Carpații Meridionali, în perioada 11-16 septembrie 2017.

Obiectivele acestui proiect au vizat problematica amenajării spațiului montan și a protejării valorilor naturale și culturale ale munților, în contextul unei abordări comparative și analitice între Alpi și Carpații Meridionali. În cadrul proiectului au fost prezentate și elementele geografice definitorii ale spațiului românesc în vederea înțelegerii corelațiilor la nivelul regiunilor montane și celor imediat învecinate.

Traseul străbătut de către masteranzii străini în cele șase zile a depășit 1000 km, fiind legat de realizarea unor traversări de spații montane complementare ca trăsături și problematici, cum ar fi Valea Prahovei, Culoarul Bran-Rucăr, Valea Argeșului și Transfăgărășanul, Valea Oltului, Valea Lotrului și șoseaua Transalpina etc.

Problematicile abordate au fost de o largă cuprindere și au necesitat atât explicații complexe ale profesorilor Universității din București, cu rezultate notabile în cercetarea unor aspecte ale spațiului montan, cât și sintetizarea unor elemente analitice privind probleme similare din Alpii Elveției, raportate la contextul carpatic. La aceasta s-au adăugat prezentările realizate în teren de către toți cei zece masteranzi, care au relevat ceea ce este mai semnificativ din bibliografia internațională studiată pentru acest curs. O serie de teme importante au fost: turismul și mediile montane, geopatrimoniu și geoturism, riscuri naturale, dezvoltarea urbană, geografia istorică medievală, impactul și riscul, generate de infrastructuri rutiere în etajul alpin, amenajarea hidroelectrică a râurilor, morfologia glaciară și periglaciară, patrimoniul natural și cultural – protecție și valorificare etc.

Câteva dintre punctele de oprire importante de pe itinerariul aplicației unde au fost dezvoltate prezentări de curs și analize sunt: Platoul Bucegilor (problematica eroziunii și a intensificării traficului touristic), orașul Predeal  (alunecările de teren declanșate în urma intensificării ritmului construcțiilor), municipiul Brașov (dezvoltarea urbană explozivă a ultimelor decenii), Culoarul Bran-Rucăr (relevarea impactului turismului rural și depopularea unor sate), Munții Iezer (problema defrișărilor), Valea Argeșului (impactul și riscurile din lungul șoselei transfăgărășene), Valea Oltului (modificarea morfologiei albiilor și amenajările hidrotehnice), Munții Parâng și șoseaua Transalpina (intensificarea traficului rutier și turistic), geositul Trovanții de la Costești (aspecte de geoturism și protecție). Acestora li s-au adăugat multe alte obiective naturale și culturale care au întregit tematica abordată, ultima zi fiind dedicată Capitalei și problematicii amenajării apelor râului Dâmbovița.

Implicarea Facultății de Geografie din cadrul Universității din București în acest proiect a constat în participarea unor cadre didactice și de cercetare la organizare și la activitățile din teren: prof. univ. dr. Bogdan-Andrei Mihai, conf. univ. dr. Ionuț Săvulescu (Departamentul de Geomorfologie-Pedologie-Geomatică) și doctoranda Marina Rujoiu-Mare (Vîrghileanu), (Școala Doctorală ,,Simion Mehedinți”).

Practica masteranzilor străini a fost realizată în cadrul cursului ,,Amenajarea și protecția Alpilor”, fiind coordonată de către profesorul doctor Emmanuel Reynard, Professor Honoris Causa al Facultății de Geografie a Universității din București din anul 2015. Organizarea practicii a fost asigurată și susținută și de către drd. Melanie Clivaz de la aceeași instituție, care a redactat și un caiet de aplicație practică sintetic și util.

Practica masteranzilor geografi de la Universitatea din Lausanne în România a constituit o ocazie de a schimba informații utile în domeniul didactic și al cercetării mediilor montane la nivel internațional, proiectul având loc la șase ani după semnarea unui acord Erasmus+ între Universitatea din Lausanne și Universitatea din București, perioadă în care s-au realizat atât mobilități ale profesorilor, cât și participări ale profesorilor la unele proiecte de cercetare științifică.

Sursă foto: drd. Marina Rujoiu-Mare (Vîrghileanu)

Pin It on Pinterest

Share This