Există adevăr?; Cum putem defini adevărul obiectiv?; Cum putem stabili faptele în lumina adevărului?; Ce înseamnă să spui adevărul?; Care este raportul dintre opinie şi adevăr, expertiză şi adevăr, credinţă şi adevăr? sunt întrebări la care profesorii Universității din București, Mircea Dumitru și Daniel Barbu, vor încerca să formuleze răspunsuri în cadrul unei dezbateri care va avea loc marți, 20 februarie 2018, începând cu ora 18:00 la Biblioteca Națională a României (spațiul Pergament, parter).

Alături de prof. Mircea Dumitru, rectorul Universității din București, şi de prof. Daniel Barbu, cadru didactic la Facultatea de Științe Politice, la eveniment va participa și prof. Otniel Bunaciu, decan al Facultății de Teologie Baptistă a Universității din București, care va modera dezbaterea.

Intitulată ,,La drept vorbind, ce înseamnă să spui adevărul şi cum îl poţi rosti?”, dezbaterea este prima dintr-o serie de conferințe desfășurate în cadrul proiectului ,,Emmaus: cunoaşterea ca interpretare, călătorie, mărturie”, organizat de Biblioteca Națională a României, în colaborare cu Facultatea de Teologie Baptistă a Universității din București.

Proiectul ,,Emmaus: cunoaşterea ca interpretare, călătorie, mărturie” reunește într-un spirit interconfesional intelectuali creştini de cele mai diverse orientări, care îşi propun să desluşească împreună, în lumina metanaraţiunii biblice, semnificaţia fenomenelor culturale şi intelectuale, a proceselor sociale şi politice din societatea românească de astăzi. Seria de evenimente din cadrul proiectului se adresează profesorilor, cercetătorilor, specialiştilor, dar și tuturor celor interesați de subiect.

Proiectul pornește de la o constatare fundamentală: niciun alt factor, fie acesta de ordin intelectual, religios, social, economic ori politic, nu a avut un rol la fel de determinat în modelarea civilizaţiei europene și occidentale ca răspândirea, traducerea, interpretarea ori contestarea Bibliei. Societăţile europene au fost şi rămân, în bună măsură, chiar şi atunci când nu mai sunt dispuse să recunoască acest fapt, societăţi ale Cărţii, ţesute şi transformate, ţinute împreună sau fragmentate de o metanaraţiune, cea a Cuvântului care se comunică istoric prin intermediul Vechiului şi Noului Testament, prin modurile în care ele au fost citite, comentate, încorporate în practici, instituţii, atitudini, rituri, texte.

Pin It on Pinterest

Share This