La Editura Universității din București a apărut volumul ,,Moartea modernă, între poetică și tanatologie. Repere suedeze, accente românești”, publicat de Adela Toplean, asist. univ. dr. la Facultatea de Litere a Universității din București.
Volumul are la bază teza de doctorat a Adelei Toplean, publicată în anul 2005, a cărei ipoteză consta în faptul că raportarea la moarte nu poate fi fundamental diferită în două țări în care aportul simbolic dominant este cel al unor religii majoritare (de pildă, ortodoxie și luteranism), indiferent de gradul de secularizare a spațiilor aflate în discuție. În spatele unor diferențe inconturabile se creionează o calitate specială a tuturor societăților care funcționează în acord cu sau în răspăr cu o Biserică Națională: principiul de bază al unei gestiuni specifice a morții rămâne substanțial dogmatic, deși, din punct de vedere funcțional, se poate remarca printr-o desăvârșită secularitate.
Adela Toplean și-a asumat o sociologie a sacrului, susținând că supranaturalul morții nu se reține doar în rit, dogmă și tradiție, ci și în neașteptatele polisemii spirituale cotidiene, preeminent seculare, cât și din zona de confort geografic (contactul nemijlocit, profund și prelungit cu spațiul ,,de referință” scandinav).
Volumul de față cuprinde patru părți în care sunt abordate atât subiecte generale precum teoriile morții, practica morții, dar și teme specifice ale subiectului cercetat, precum antecamera morții și căile și firele morții.
Pe parcursul volumului, Adela Toplean abordează concepte precum decanonizarea morții, prin prisma conceptelor de ,,prag” și ,,neant”, repere simbolice mereu actuale în circumscrierea morții; de-legitimarea unui savoir mourir, ,,impulsul disjunctiv”, reversibilitatea modelelor de moarte bună, moartea modernă, discursul său sociologic, circularitatea cunoașterii și imposibilitatea reinventării morții.
Recanonizarea morții este abordată în acest volum prin intermediul unor concepte precum economia existențială (retrospectivă) a morții și economia spirituală (prospectivă) a morții, problema deschiderii/ închiderii prin moarte, inserții fenomenologice și corecții sociologice referitoare la simțul morții proprii și a celuilalt, perspectiva personală a finitudinii ca garanție a unei depășiri dramatice a sociologiei morții, privatizarea religiei și privatizarea morții, și sacralitatea întâlnirii cu Celălalt.
Cartea Moartea modernă, între poetică și tanatologie. Repere suedeze, accente românești poate fi achiziționată de la Librăria Universității din București (Bd. Regina Elisabeta, nr. 4-12) sau online de pe site-ul Editurii Universității din București aici.
