Marți, 7 februarie 2017, Secția de Științe Umaniste a Institutului de Cercetare al Universității din București organizează un nou seminar Conștiență și cunoaștere – o abordare interdisciplinară. În cadrul seminarului, Prof. Mircea Deaca de la Școala Doctorală CESI a Facultății de Litere a Universității din București va susține prelegerea Impactul neuroștiințelor în abordarea cognitivă din discursul cinematografic. Seminarul va avea loc la sediul IRH-ICUB (Str. D. Brândză, nr. 1), sala de conferințe, începând cu ora 17:00.
Prof. Mircea Valeriu Deaca este critic de film și artist vizual. El este doctor în studii de film și audiovizual la Paris III – Sorbonne nouvelle, Institutul de cercetări de cinema și audiovizual (IRCAV), cu o teză despre tradiția de carnaval și filmele lui Federico Fellini, susținută în cotutelă cu departamentul de romanistică de la Universitatea Heinrich Heine din Dusseldorf. A avut burse de studii din partea guvernului francez – Association Francaise d’Action Artistique – și Heinrich Hertz Grant din partea Ministerului cercetării din Nordrhein Westfalen din Germania.
Predă teoria și analiza filmului precum și istorie de cinema. Scrie articole și studii de film din 1983. A susținut conferințe la universitățile din București, Cluj, Iași, Paris, Louvain, Bruxelles, Siegen, Luton și Manheim. Și-a susținut examenul de abilitare în domeniul studiilor culturale în 2015.
Este autorul cărților Carnavalul și filmul lui Federico Fellini (2009), Camera secundă (2011), Cinematograful postfilmic (2013), Anatomia filmului (2013) și Investigații în analiza cognitivă de film (2015). A coordonat volumul de studii Images (2014) dedicat filmelor regizorului Cristian Mungiu. Lucrează în prezent la un studiu despre Scenele de bucătărie din Noul Cinema românesc și organizează o conferință internațională cu subiectul Cogniție și arte.
A fost membru în Consiliul Național al Audiovizualului. Face parte din Asociația criticilor de film din România, din Asociația artiștilor plastici din Franța, La Maison des Artistes, și este membru al Cite internationale des arts. A fost membru în juriul festivalului de film scurt de la Târgu Mureș. A avut premii în Franța pentru activitatea sa de artist vizual. A organizat evenimente culturale, a fondat asociații în țară și-n străinătate și a fost proprietarul unei galerii de artă contemporană precum și al unei companii de consultanță in domeniul corporatist.
În cadrul prelegerii Impactul neuroștiințelor în abordarea cognitivă din discursul cinematografic, Prof. Mircea Deaca va explica pe scurt câteva din elementele de bază ale abordării cognitive a analizei de film și va aduce în discuție demersul unor teoreticieni de film ca David Bordwell, Noel Carroll, Edward Branigan, Torben Grodal și Murray Smith. De asemenea va face o prezentare a volumului despre analiza cognitivă de film, Investigații în analiza cognitivă de film (2015).
O serie de scheme constructive cinematografice sunt de înțeles ca fiind formate dintr-o unitate de tip complement și o unitate centru de profilare, iar altele sunt construcții în care un modificator este asociat sintactic unui centru de profilare. Acestea sunt similare construcțiilor sintactice formate dintre un verb cu un complement și un substantiv cu un adjectiv. Aceste structuri conceptuale evocate de structuri expresive sunt comune discursului verbal și vizual. Demersul are ca obiectiv argumentarea posibilității de a formula o gramatică conceptuală a filmului.
Cinematografic, relația dintre două planuri descrisă de formula reaction shot de tip Kuleshov poate fi și ea o instanță a relației de tip modificator /vs/ centrul de profilare. Construcția de tip Kuleshov este o expresie care instanțiază o schemă constructivă imanentă și o elaborează de o manieră particular individuală. Pentru analiză și ilustrație s-au utilizat două secvențe de planuri succesive. Prima reprezintă imaginea unei femei cu un copil în brațe urmată, în planul secund, de expresia feței lui Hitchcock. A doua este formată dintr-un plan ce reprezintă o tânără femeie în bikini așezată pe iarbă urmat de un plan a aceleiași expresii a feței lui Hitchcok.
Pornind de la noțiunea de conceptualizator prezentă în gramatica cognitivă elaborată de lingvistul american Ronald W. Langacker, Prof. Mircea Deaca propune de asemenea o descriere pe paliere a rolurilor narative manifestate de către o serie de conceptualizatori încatenați. Din analiză rezultă o structură narativă cu cinci niveluri: experimentatorul, profilerul, naratorul cinematic, povestitorul și autorul biografic. Această structură este comparată cu modelul propus de Edward Branigan în Narrative Comprehension and Film (1992) ce conține 8 paliere narative. Nu avem, în cazul narațiunii cinematografice, doar un narator și o cameră de filmat, ci un ansamblu cu geometrie variabilă în timp format dintr-o serie de instanțe narative ce-i asigură spectatorului informațiile necesare înțelegerii unei povești.
Seminariile Consciousness and Cognition: An Interdisciplinary Approach sunt organizate de dr. Diana Stanciu, visiting scholar al Secției de Științe Umaniste a Institutului de Cercetare al Universității din București în perioada martie 2016 – decembrie 2017. Mai multe informații despre activitatea de cercetare a dr. Diana Stanciu pot fi consultate aici.
Mai multe informații despre seminariile Consciousness and Cognition: An Interdisciplinary Approach pot fi consultate aici.
