CEREFREA Villa Noël, în parteneriat cu Centrul de Studii și Documentare „Societate, Drept, Religie”, organizează miercuri, 29 martie 2017, începând cu ora 18:00, la Villa Noël, (str. Emile Zola, nr. 6, București), conferința-dezbatere Religie și secularizare în România contemporană.
Conferința va fi moderată de Dr. Laurentiu Tănase, conferențiar universitar în sociologia religiilor la Universitatea din București și directorul Centrului « SDR ». Va fi, de asemenea, discutantul celor trei comunicări.
La eveniment vor mai participa Mirel Bănică – Institutul de Istoria Religiilor al Academiei Române, Lucian Cîrlan – Ecole Pratique des Hautes Etudes Paris-Sorbona și Cezar Dascălu – Facultea de Stiințe Politice a Universității din București.
Concept polisemantic, îndelung dezvoltat, criticat și reevaluat în științele sociale ale religiilor, secularizarea este un fenomen constitutiv al modernității politice și religioase. În anii 1960-1970, teoriile secularizării (Berger 1965, Cox 1967, Luckman 1971, Martin 1980, Dobbelaere, 1981) avansau ipoteza, uneori certitudinea, unui sfârșit ireversibil al religiei în societatea modernă, Mutațiile sociale post-1989 au arătat o întoarcere a religiei în spatiul public. Unii autori vorbesc despre un proces de desecularizare. (Berger 1999, Karpov 2010) sau post-secularism (Habermas 2006, Taylor 2007), pentru a caracteriza tabloul religiozității în lumea contemporană. Analizată în această cheie, religie redevine o chestiune publică care interferează cu sfera politică, socială, economică si culturală. În fine, « invizibilă », ulterior « regăsită », religia este astăzi în centrul dezbaterilor publice, atât la nivel local, cât și la nivel național sau internațional.
În România, știintele sociale ale religiilor se află încă la stadiul de legitimare în spatiul știintific și universitar. În consecință, tematica (de)secularizării rămâne insuficient cercetată, în pofida « exploziei religiozității» (Gillet 1997) și a « resurgenței religioase » (Tomka, 2010) din perioada postcomunistă. Mai mult, din punct de vedere cantitativ, religiozitatea românilor este foarte ridicată, raportat la media europeană, numărul celor « fără religie » și a ateilor rămânând foarte scăzut. În ceea ce privește religia în spațiul public, cele mai importante manifestări colective (pelerinaje, procesiuni, inițiative cetățenești, etc.) sunt mobilizate cu sprijinul tradițiilor religioase instituționalizate. Pe de altă parte, după cazul « Colectiv » (2015), dezbaterile privind ora de religie în scolile publice și a referendumului asupra familiei, se observă un proces de individualizare a religiei, mai ales în rândul tinerilor. În contextul transformărilor sociale din România, este legitim să analizăm locul religiilor în cadrul acestor reconfigurări din perspectiva paradigmei secularizării.
În ce măsură putem utiliza conceptul teoretic de secularizare pentru a decripta transformările religioase din România? Există particularități semnificative a raportului dintre religie și modernitate în peisajul religios românesc? Care sunt ipostazele secularizării în societatea românească? Cine sunt actorii? Se poate constata un proces de individualizare a religiei? Cum reacționează religiile în fața fenomenului de secularizare și a evoluțiilor sociale? Sunt doar câteva întrebări la care invitații vor încerca să răspundă, într-o abordare teoretică, istorică și sociologică.
Dezbaterea va avea loc în limba română, iar la finalul comunicărilor va avea loc un dialog bilingv (română-franceză) cu participanții.
Intrarea este gratuită și deschisă tuturor.
