Journal of Comparative Research in Anthropology and Sociology a lansat apelul la contribuții pentru articole de cercetare care explorează interacțiunea dintre știință și viața de zi cu zi, rolul noilor tehnologii în cunoașterea științifică, practica emergentă și puternic persistentă a modului în care se face și se raportează știința, ca de altfel și alte teme despre organizarea socială și consecințele cunoașterii științifice.
Guest Editor al numărului cu tema Science-Something old, something new, something blue este Emanuel Socaciu de la Universitatea din București. Emanuel Socaciu este lector univ. dr. la Facultatea de Filosofie a Universității din București, unde predă cursuri de filosofia științelor umane, etică aplicată și istoria ideilor.
Contribuțiile se pot referi la teme cum ar fi (dar nu limitate la) următoarele:
- Cum este formulată, invocată și pusă în discuție cunoașterea științifică în dezbaterile publice despre vaccinare, homeopatie, organisme modificate genetic, evoluție, contracepție, avort, schimbările climatice și alte chestiuni puternic controversate cum ar fi sănătatea, viața și moartea?
- În ce mod ne influențează diversele metode și discursuri științifice cunoașterea noastră publică despre gen, vârstă, rasă și alte clasificări sociale – de la neurosexism (Fine 2010) la cercetarea socială pe tema discriminării pe motive de vârstă (Bodily 1994; Rughiniș și Humă 2015) și noile forme de rasism în studiile de ereditate sau cercetare IQ (Block 1995), printre altele?
- Cum urmează să înțelegem și să explicăm criza reproducerii în știință (Ioannidis 2012; Open Science Collaboration 2015)?; Cum sunt organizate social și sancționate frauda științifică și cercetarea inventată? (Fanelli 2009)?
- Cum transformă, provoacă, sau reproduc Big Data practicile cercetării științifice printre discipline? Cum influențează reprezentările lumii derivate din Big Data ceea ce cunoaștem și ceea ce nu cunoaștem despre modelele de comportament, inegalități, ceea ce este semnificativ și ce este neglijabil (Boyd și Crawford 2012; Lazer et al. 2014)?
- Cum schimbă noile platforme de cercetare și comunicare metodele științifice, peer review sau comunicarea științei – de la platformele speciale cum ar fi Google Scholar, Academia.edu și ResearchGate.org la Facebook, Twitter sau alte forme mediate digital de influențare și transmitere a informațiilor și a cunoașterii?Bibliografie:
Block, Ned. 1995. “How Heritability Misleads about Race.” Cognition 56: 99–128. http://www.lscp.net/persons/ramus/fr/GDP1/papers/block95.pdf.
Bodily, Christopher. 1994. “Ageism and the Deployments of ‘age’. A Constructionist View.” In Constructing the Social, eds. Theodore R. Sarbin and John I. Kitsuse. Sage Publications, 174–94.
boyd, danah, and Kate Crawford. 2012. “Critical Questions for Big Data.” Information, Communication & Society 15(5): 662–79.
Fanelli, Daniele. 2009. “How Many Scientists Fabricate and Falsify Research? A Systematic Review and Meta-Analysis of Survey Data.” PLoS ONE 4(5): e5738.
Fine, Cordelia. 2010. Delusions of Gender: How Our Minds, Society, and Neurosexism Create Difference. WW Norton & Company.
Ioannidis, John P. A. 2012. “Why Science Is Not Necessarily Self-Correcting.” Perspectives on Psychological Science 7(6): 645–54.
Lazer, David, Ryan Kennedy, Gary King, and Alessandro Vespignani. 2014. “The Parable of Google Flu: Traps in Big Data Analysis.” Science 343(6176).
Open Science Collaboration. 2015. “Estimating the Reproducibility of Psychological Science.” Science 349(6251).
Rughiniș, Cosima, and Bogdana Humă. 2015. “Who Theorizes Age? The ‘socio-Demographic Variables’ Device and Age–period–cohort Analysis in the Rhetoric of Survey Research.” Journal of Aging Studies 35: 144–59.
Termenul limită pentru transmiterea manuscriselor este 15 aprilie 2017.
Manuscrisele se trimit la adresa de email compaso@compaso.eu.
Mai multe informații despre apelul la contribuții pe tema Science-Something old, something new, something blue pot fi consultate aici.
