Secţiunea Ştiinţe Sociale a Institutului de Cercetări al Universităţii din Bucureşti (ICUB) organizează vineri, 17 martie 2017, un workshop public intitulat ,,Femeile și dimensiunea morală a cetățeniei”. Workshopul este susținut de către prof. univ. dr. Mihaela Miroiu, cadru didactic la Facultatea de Științe Politice, SNSPA, iar moderatorul evenimentului este conf. univ. dr. Claudiu Tufiș, cadru didactic la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Evenimentul va avea loc la sediul Facultății de Sociologie şi Asistenţă Socială, Sala 102, (Șos. Panduri, nr. 90), începând cu ora 15:30.
Mihaela Miroiu este politologă, eticiană și profesoară universitară la Facultatea de Științe Politice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București, unde a fost și decană între 1997 și 2001. Ca teoreticiană a politicii a analizat democrația neliberală în postcomunism (România. Starea de fapt, în colab.), conservatorismul de stânga (Societatea retro, 1999); politicile de gen în societatea postcomunistă (Drumul către autonomie, 2004). Ca eticiană a publicat Gândul umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană, 1995, Convenio.
Este evident faptul că femeile sunt slab reprezentate în decizia politică la nivel central, dar mai ales local. Explicațiile prevalente pentru această stare de fapt sunt: dominația, fie și tacită a asumpțiilor patriarhale în comportamentul politic mainstream, lipsa resurselor financiare pentru campanii, dubla zi de muncă. Există însă și un alt argument, cel puțin la fel de puternic, regăsit în concluziile unei cercetări despre nașterea și evoluția cetățeniei democratice la femei din România (coordonată împreună cu Maria Bucur).
Cercetarea s-a bazat pe 101 interviuri și trei focus-grupuri, dar pentru concluzii autoarea s-a bazat și pe alte cercetări pe care le-a coordonat în ultimii 15 ani. Femeile consideră, într-o măsură semnificativă, că politica este ,,o cloacă murdară”, ,,o mașină de tocat carne”, un locus al conflictelor pentru monopolul pe bunurile comune și nu al cooperării pentru dezvoltarea acestora. Este un tărâm al încălcării promisiunilor, încărcat cu personaje care au un simț foarte scăzut al datoriei față de cetățeni. În plus, politica este, din punctul lor de vedere, un domeniu steril și ineficient în privința intereselor femeilor. Femeile incluse în cercetare consideră că democrația ,,adevărată” nu poate exista decât pe fundamente morale și că, în general, femeile sunt mai bine calificate să construiască o asemenea democrație, tocmai pentru că ele nu joacă jocul separației între morală și politică. Dar că această separație le ține, actual, departe de politică. Acest model de cetățenie moral-politică este coerent cu felul în care femeile își construiesc identitatea de gen în cercuri concentrice ale asocierii pentru nevoile comunităților proxime, în lipsa unor politici care să le ajute. În loc să definească succesul ca ascensiune pe verticală către vârful ierarhiei, ele înțeleg succesul în termeni relaționali, multidimensionali. Din cauza lipsei cronice de influență sau/și putere asupra deciziei politice, femeile încurajează un model de cetățenie bazat, mai degrabă, pe responsabilitate directă, pe cont propriu, pentru nevoile celorlalți. Este un model de cetățenie democratică fundamentat pe etica grijii, mai degrabă decât pe cea a drepturilor.
Mai multe detalii despre workshopul cu tema ,,Femeile și dimensiunea morală a cetățeniei” pot fi consultate aici.
