Conferința „Costurile utopismului radical: de la Vladimir Lenin la Vladimir Putin” la Secțiunea de Științe Sociale a Institutului de Cercetare al Universității din București

30/05/2017 | Evenimente, Știri

Conferința „Costurile utopismului radical: de la Vladimir Lenin la Vladimir Putin” la Secțiunea de Științe Sociale a Institutului de Cercetare al Universității din București

Secțiunea de Științe Sociale a Institutului de Cercetare al Universității din București (SSS-ICUB) organizează marți, 6 iunie 2017, conferința Costurile utopismului radical: de la Vladimir Lenin la Vladimir Putin. Invitați la această conferință sunt Vladimir Tismăneanu (University of Maryland, S.U.A.) și Cătălin Avramescu (Universitatea din București). Evenimentul va fi moderat de prof. univ. dr. Marian Zulean, coordonator al SSS-ICUB. Conferința va avea loc la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (str. Schitu Măgureanu, nr. 9), în Sala de Consiliu, începând cu ora 17:00.

Discuția asupra „Ketman”-ului comunist ca expresie a schizofreniei mentale specifică universului totalitar este de o perenă actualitate. La 100 de ani de la declanșarea experimentului bolșevic în octombrie 1917 – care a fost printre altele și o tentativă de obținere a controlului total asupra spiritului uman, este important să fie analizate principalele teze ale matricei mentale bolșevice și să se evalueze ce anume a rămas și ce anume s-a pierdut din demonismul practicii politice inaugurate de V.I. Lenin.

Există, așadar, un rol capital al condiționării prin ideologie și, așa cum scria și Czesław Miłosz în Gândirea captivă, „omul trebuie făcut să înțeleagă pentru ca apoi să accepte. Cine sunt inamicii noului sistem? Cei care nu înțeleg”. Conferința își propune așadar să evalueze această condiționare mentală cu alură de revoluție antropologică (Omul Nou, Ketman, Murti-Bing, etc.) printr-o analiză comparativă a două mari corpuri doctrinare ce definesc limitele unui întreg secol de gândire înregimentată: leninismul (cu subspecia numită stalinism) și putinismul.

Ce anume din practica politică a lui Vladimir Putin amintește de frenezia bolșevică originară? Cât leninism mai conține doctrina politică baroc actuală a statului rus? Care sunt principalele elemente de înregimentare și control prezente în Rusia lui Lenin și în Rusia lui Putin? Cum definim terorismul de stat rus înainte și după prăbușirea URSS și cum evaluăm șansele unei culturi politice locale participative în condițiile amneziei cvasi-generalizate? Cine sunt victimele și cine sunt beneficiarii unui sistem politic bazat pe obnubilarea memoriei, crimă politică și suprimarea oricărei forme de gândire critică? Cum ne mai raportăm la Revoluția din octombrie 1917 din perspectiva eșecurilor statului rus post-sovietic?

,,Este Lenin doar mumia conservată care zace în Mausoleul zidit din ordinul lui Stalin? Fondatorul bolșevismului a visat la o revoluție antropologică, nu doar una socială, politică, economică și culturală. A vrut să creeze Omul Nou. În multe privințe, Vladimir Putin este personificarea acelui Homo Sovieticus. Impactul lui Lenin asupra marxismului, dar și responsabilitatea lui pentru abisul moral și imensul sacrificiu uman generate de comunism în secolul al XX-lea pot fi reduse la câteva afirmații: Marxismul a scos Istoria din propria-i copilărie și i-a dat o “coloană sonoră”, leninismul a crezut că istoria se exprimă cel mai bine pe limba materialismului dialectic. Acesta este mesajul fundamental care și-a găsit acum un secol cel mai controversat crainic.
În urmă cu 100 de ani (octombrie 1917), politica rusă trecea printr-o revoluție radicală cu efecte dramatice, locale și globale deopotrivă. De atunci încoace, liderii de la Kremlin s-au bazat pe „ideea comunistă”—care a fost globală (Lenin), și, mai ales în ultimii ani, pe „ideea rusă”—care are o expansiune mai modestă (Putin). Ambele viziuni sunt de fapt utopii care distrug realitatea rusă însăși. Regimul lui Vladimir Putin încearcă astăzi să reclădească, din ruinele ideologice ale colosului sovietic, o veche grandoare imperială și o nouă strategie planetară. Una situată la antipodul democrației liberale. Despre bolșevism la o sută de ani și sincretismul ideologic al noului ,,țar” al politicii ruse, discută Vladimir Tismăneanu și Cătălin Avramescu în cadrul conferinței Costurile utopismului radical: de la Vladimir Lenin la Vladimir Putin.

Evenimentul este co-organizat de către Marius Stan, câștigător al competiției ICUB Fellowship for Young Researchers 2016 cu proiectul The Canvas of Apostasy: Romanian-British Political Sociologist Zevedei Barbu and the Critique of Totalitarianism.

Mai multe informații despre eveniment sunt disponibile aici.

Pin It on Pinterest

Share This