Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a Universității din București, în colaborare cu Facultatea de Biologie și Institutul de Cercetare al Universității din București, organizează sâmbătă, 13 mai 2017, o masă rotundă cu tema „Grădini botanice universitare – de la status-quo la perspective de dezvoltare”. Evenimentul va avea loc la sediul Facultății de Biologie, în Amfiteatrul ,,Dimitrie Brândză” (Intr. Portocalelor, nr. 1-3), între orele 09:30-18:00.
Participanții, directori ai grădinilor botanice din țară, reprezentanți ai Universității din București și ai Institutului de Cercetare al Universității din București, profesori universitari, specialiști din grădinile botanice, arhitecți și specialiști în dezvoltare urbană, își propun să pună în discuție provocările actuale ale grădinilor botanice și să identifice soluții de relansare a acestora atât în mediul universitar, cât și în spațiile urbane aferente. Programul complet al mesei rotunde poate fi consultat aici.
În România sunt zece grădini botanice publice, cu o răspândire relativ uniformă pe teritoriul ţării (Bucureşti – două, Cluj-Napoca – două, Iaşi, Galaţi, Tulcea, Craiova, Macea, Jibou). În conformitate cu Strategia de Conservare a Grădinilor Botanice, grădinile botanice sunt definite de câteva caracteristici, printre care: existenţa unei baze ştiinţifice a colecţiilor, monitorizarea plantelor din colecţii, realizarea de cercetări ştiinţifice asupra plantelor din colecţii și existența unor programe de cercetare în domeniul taxonomiei vegetale.
În ultimii ani, grădinile botanice universitare din România se confruntă cu diverse probleme, care țin atât de lipsa unei finanțări adecvate, de existenţa unei infrastructuri vechi și, implicit, de lipsa unor dotări moderne, dar și de dificultăţi în îmbogăţirea colecţiilor de plante vii, lipsa unor programe de cercetare naţionale în domeniul taxonomiei vegetale și promovarea slabă a patrimoniului grădinilor botanice.
În cadrul mesei rotunde se vor discuta și oportunităţile actuale pentru grădinile botanice, cum ar fi dezvoltarea activităţilor de educaţie pentru mediu (lecţii, demonstraţii, ateliere de lucru, conferinţe) și dezvoltarea evenimentelor educative și culturale.
Grădina Botanică din Bucureşti a fost fondată în 1860, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, la iniţiativa doctorului Carol Davila. Dacă la început a fost coordonată de către Universitatea de Medicină şi Farmacie, din 1874 Grădina Botanică aparţine Universităţii din Bucureşti. Profesorului Dimitrie Brândză îi revine meritul de a stabili şi dezvolta Grădina Botanică pe terenul actual, aflat în cartierul Cotroceni, pe partea dreaptă a râului Dâmboviţa.
În prezent, Grădină Botanică „Dimitrie Brândză”a Universității din Bcurești gestionează colecţii de plante (vii sau conservate), care sunt bine documentate şi utilizate în scopul instruirii studenţilor, pentru cercetări ştiinţifice, în vederea protejării fitodiversităţii, în programele de educaţie pentru mediu adresate elevilor şi pentru informarea publicului larg.
Având o suprafaţă de 18.2 ha, Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a Universității din București este organizată în sectoare exterioare specifice (exemple: Decorativ, Plante rare, Flora Dobrogei, Rosarium Iridarium, Taxonomic, Flora of Asia) şi sectoare interioare (Serele, Herbarium, Biblioteca, Centrul de educaţie ecologică). În ultimii ani, în vederea îndeplinirii adecvate a obiectivelor ce îi revin, au fost dezvoltate noi sectoare: Grădina Bunicii – o grădină tradiţională ţărănească, Grădina copiilor, Grădina cu cărţi.
Colecţiile de plante vii ale Grădinii Botanice „Dimitrie Brândză” a Universității din București numără peste 2.600 taxoni, în timp ce Herbarul General adăposteşte peste 300.000 de specimene. De asemenea, în Muzeul Botanic sunt găzduite diverse colecţii: peste 1.500 de aquarelle reprezentând plante spontane şi cultivate în România, produse vegetale şi obiecte realizate din plante, exponate cu valoare istorică şi câteva diorame.
Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a Universității din București dezvoltă mai multe programe având ca parteneri voluntarii. Unul dintre aceste programe a fost premiat în 2011 cu „Premiul Spaţii Verzi” pentru proiectul Grădina Bunicii. Un alt program, privind Curăţenia de primăvară, a fost premiat în 2013 cu „Premiul Societăţii Civile”.
