Universitatea din București, prin Facultatea de Istorie, a găzduit joi, 19 octombrie 2017, o dezbatere dedicată propagandei din anii ’80 în România și influenței ei asupra societății actuale, prezentate în mini-seria “Comrade Detective”.
Atmosfera evenimentului a fost animată de prezența lui Mircea Munteanu, istoric al Departamentului de Stat al S.U.A, a actorilor Florin Piersic Jr. și Olivia Niță, protagoniștii mini-seriei “Comrade Detective”, dar și a reprezentanților Ambasadei S.U.A., printre care Abigoil Rupp, Deputy Chief of Mission, și Ronald E. Hawkinks Jr., Public Affairs Officer. La eveniment au participat și cadre didactice ale Universității din București precum lect. univ. dr. Matei Gheboianu (Facultatea de Istorie), conf. univ. dr. Octavian Roske (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine) și conf. univ. dr. Luciana Ghica (Facultatea de Științe Politice).
În discursul său, Abigoil Rupp a catalogat propaganda drept manipulare și influență, concepte care se manifestă în cele mai diverse mijloace de comunicare – discursuri, TV, radio, desene animate etc. Reprezentanta Ambasadei S.U.A. a adus în discuție mini-seria “Comrade Detective”, din care participanții la eveniment au avut ocazia să urmărească câteva secvențe.
În continuarea dezbaterii, Mircea Munteanu, istoric al Departamentului de Stat al S.U.A., le-a vorbit participanților despre diferența dintre propaganda americană și cea din țările din spațiul sovietic. Spre deosebire de propaganda americană, care presupunea impunerea sistemului de guvernare la nivelul statului, Mircea Munteanu evidențiază că propaganda Uniunii Sovietice din anii ‘80 se baza în general pe controlul autorităților asupra organelor de presă, și implicit, pe dezinformarea maselor.
O altă perspectivă asupra propagandei a fost enunțată de Luciana Ghica în discursul său, care a vorbit despre importanța detașării de mitul marilor puteri – S.U.A. și Rusia – și, totodată, despre detașarea de modelele propuse de acestea, subliniind faptul că gândirea în termeni dihotomici are drept consecințe ignorarea nuanțelor. Pe această cale, Luciana Ghica a adus în discuție propaganda actuală, manifestată prin existența unor agenți de influență care instigă la ură, prin fenomenul fake news, dar și prin contribuția proprie a fiecăruia dintre noi, prin reacțiile emoționale pe care le avem, la multitudinea de mesaje care ne înconjoară și pe care nu le verificăm din punct de vedere al credibilității sursei și al veridicității informației. Cele mai potrivite medii pentru manifestarea acestui tip de propagandă sunt reprezentate de mass-media și de social media, consideră Luciana Ghica.
În continuarea dezbaterii, Octavian Roske a vorbit despre propaganda românească din perioada interbelică și din perioada regimului comunist, dar și despre represiunile pe care le implica existența acestor forme de guvernare. Profesorul Roske a evidențiat faptul că regimul comunist din țară a reprezentat mai degrabă o formă de dictatură personală, puterea aparținând unei singure persoane. Din acest motiv, Octavian Roske consideră că în România nu a existat posibilitatea schimbării conducerii statului și, implicit, nici a împiedicării producerii revoluției din 1989.
Participanții la dezbatere au discutat și despre posibilitățile de rezistență la presiunea continuă exercitată de stat asupra individului. Una dintre ele era definită de posibilitatea ascultării de către români a unor posturi de radio precum Europa Liberă, Vocea Americii și BBC, care le dădea posibilitatea să afle ce se întâmplă cu adevărat în lume. De asemenea, contactul românilor cu alte țări, atât prin intermediul turiștilor care vizitau România, dar și prin ieșirea din țară a românilor, extrem de limitată, totuși, reprezenta o altă posibilitate de rezistență la puterea pe care o impunea statul asupra individului și a vieții cotidiene. În același sens, existența unor centre culturale în țară, care permiteau oamenilor să citească și să se documenteze, le oferea acestora șansa să aibă o viziune mai coerentă asupra normalității lucrurilor.
Nu în ultimul rând, la dezbatere au luat cuvântul Florin Piersic Jr. și Olivia Niță, care au vorbit despre mini-seria “Comrade Detective”, dublată în limba engleză, ai cărei protagoniști au fost. Actorii au mărturisit că serialul redă într-o nuanță tragi-comică manifestarea propagandei în România anilor ‘80. Adoptând un discurs din perspectivă ironică asupra regimului politic de la acea vreme, mini-seria are ca scop, în viziunea celor doi actori, să facă posibilă conștientizarea, de către publicul actual, în special cel tânăr, a unor realități istorice concrete. Pe această cale, Florin Piersic Jr. a povestit despre modalitățile de limitare a influenței ideologiei comuniste existente la acea vreme: trafic subversiv de casete audio/video, ziare în care erau anunțate desfășurarea unor piese de teatru, filme etc, accesul la benzi desenate etc.
În finalul evenimentului, a avut loc o sesiune de întrebări și răspunsuri pe tema propagandei, dar și a mini-seriei “Comrade Detective”, care a prilejuit discuții despre diferențele dintre opinie, minciună, dezinformare, fake news, propaganda în social media, dar și un schimb de recomandări de filme și seriale pe acest subiect.
Evenimentul a fost organizat de Ambasada Statelor Unite ale Americii și de Universitatea din București și s-a desfășurat în cadrul „Seminarului despre propaganda de ieri și de azi și efectele ei asupra discursului politic”.
