În prezența rectorului Universității din București, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, și a adjunctului şefului misiunii diplomatice a Statelor Unite în România, Abigail Rupp, a debutat, la Universitatea din București, primul eveniment ce marchează Centenarul Marii Uniri de la 1918.
Astfel, la exact o sută de ani de la momentul în care Președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson, enunța în sesiunea comună a Congresului țelurile Statelor Unite ale Americii pentru reinstaurarea păcii la sfârșitul Primului Război Mondial, în sala Stoicescu a Universității din București a avut loc masa rotundă ”President Wilson’s Fourteen Points Speech and the Rise of Nation-States in Central and Eastern Europe”.
Dezbaterea a debutat odată cu discursul adjunctului şefului misiunii diplomatice a Statelor Unite în România, Abigail Rupp, care a subliniat importanța parteneriatului pe care România îl are cu Statele Unite ale Americii. Interesant de precizat este faptul că „parteneriatul început din motive de securitate” a căpătat, până în prezent, o multitudine de valențe: parteneriat în zona investițională, SUA situându-se în România pe poziția a VI-a în ceea ce privește investițiile străine, parteneriat în combaterea corupției și, cel mai important, un parteneriat pentru „cultural changes”. În plus, exact așa cum și Woodrow Wilson a făcut-o în urmă cu un secol, adjunctul şefului misiunii diplomatice a Statelor Unite în România a amintit importanța pe care parteneriatele sustenabile și relațiile bazate pe încredere între state o au în dezvoltarea acestora, încheindu-și discursul prin a mulțumi Universității din București pentru invitația de a participa la această dezbatere.
De altfel, prin seria de evenimente – mese rotunde, conferințe, concursuri, tabere, școli de vară – dedicate Centenarului Marii Uniri de la 1918, Universitatea din București dorește să reunească specialiști în istorie, relații internaționale, științe politice, drept și filosofie, personalități ale vieții publice și reprezentanți ai instituțiilor statului. Astfel, după cum bine remarca prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universității din București, „ar trebui să privim din trecut spre viitor, să comemorăm eroii care au făcut posibilă existența României așa cum o știm noi, dar și să ne gândim la ce am putea face noi ca ea să continue să existe.”
Pe de altă parte, dr. Trygve Throntveit (Universitatea din Minnesotta) a ales să sintetizeze „Cele 14 puncte ale Președintelui Wilson” în doar patru, făcând, totodată, în cazul fiecăruia, o paralelă cu societatea din 2018. Astfel, „cele 14 puncte nu au fost un manifest pentru auto-determinare naţională”, ci mai degrabă un manifest pentru „dorința lui Wilson de a crea o legătură între națiuni, pentru ca acestea să poată colabora, să fie libere și să-și asume propriile decizii”. De altfel, noțiunea de „auto-determinare națională” nu apare în niciunul dintre cele 14 puncte enunțate de Wilson. De aceea, remarca dr. Throntveit, Wilson nu și-a dorit „instaurarea unei <<ordini finale>> dată de Statele Unite ale Americii în Europa”, ci mai degrabă „o înțelegere, o adaptare a fiecărui stat la celelalte”.
Cele 14 puncte ale președintelui Wilson: inspirație pentru oamenii din toate colțurile lumii să treacă de la „a dori” la „a face”
Dezbaterea a continuat cu remarca făcută de dr. Alin Matei (Universitatea din București) în legătură cu „Cele 14 puncte ale președintelui Wilson”, care sunt „deosebit de importante, dar dificil de abordat”. În plus, ca o continuare a discursului lui Trygve Throntveit, Alin Matei consideră noțiunea de „auto-determinare națională” a popoarelor mai degrabă ca „un termen umbrelă pentru atât de importantele noțiuni <<democrație și self-government>>. De aceea, remarca dr. Alin Matei, „Cele 14 puncte” sunt despre politicile Statelor Unite ale Americii interacționând cu actorii sau cu politicile locale.
Astfel, la 100 de ani de la momentul enunțării „Celor 14 puncte”, ideile președintelui Wilson sunt mai actuale ca niciodată. Dovadă a acestui fapt stă chiar dezbaterea ”President Wilson’s Fourteen Points Speech and the Rise of Nation-States in Central and Eastern Europe”, care s-a conturat ca o paralelă între ideile președintelui Wilson și societatea anului 2017. De altfel, după cum bine remarca prof. Bogdan Aurescu (Universitatea din București), anul 2017 a fost unul dintre cei mai buni, dacă îl analizăm din prisma valorilor pe care s-a conturat: transparență, democrație, colaborare între state și, cel mai importatnt, munca autorităților în folosul cetățenilor. În plus, remarca prof. Aurescu, „anul 2017 a fost un an bun pentru întărirea legăturilor dintre România și Statele Unite ale Americii”.
„Încă putem privi faimosul discurs al președintelui Wilson ca pe un apel la discuții, ca pe un apel la deschidere și încredere și, mai important, ca pe un important pas înainte pentru relațiile internaționale”, puncta prof. Adrian Paul Iliescu (Universitatea din București), care considera renumitul „Punct 10” ca pe un apel pentru persoanele din Europa de a-și apăra drepturile pe care le meritau. Pe de altă parte, dr. Stephen Wertheim (King’s College, Cambridge & Birkbeck, Universitatea din Londra) a remarcat faptul că „Cele 14 puncte” ale lui Wilson au inspirat oamenii din toate colțurile lumii să treacă de la „a dori” la „a face”, tocmai datorită încrederii pe care chiar Președintele Statelor Unite ale Americii o avea în ideile sale.
Dezbaterea a continuat cu o sesiune de întrebări și răspunsuri în cadrul căreia prof. Bogdan Costin Murgescu (Universitatea din București) a conchis, referitor la „Cele 14 puncte”, că reflectă perfect atitudinea persoanelor din acea vreme și dorința acestora de a-și apăra drepturile. În plus, discuția a rămas deschisă și, cu siguranță, ea va continua pe parcursul tuturor evenimentelor organizate de Universitatea din București cu prilejul Centenarului Marii Uniri de la 1918.
De asemenea, puteți revedea întreaga dezbatere ”President Wilson’s Fourteen Points Speech and the Rise of Nation-States in Central and Eastern Europe” aici.
Articol realizat de Ioan Miclea, stagiar în cadrul Direcției de Comunicare, Relații Publice și Marketing
