Primul program masteral de „Filosofie, politică și economie” (Philosophy, Politics and Economics) a fost înființat la Oxford, în 1920. Curând, modelul a fost preluat în întreaga lume. Astăzi, mari universități precum London School of Economics, Warmick, Princeton, Yale sau Duke oferă astfel de programe de studii post-universitare. După 1990, conceptul s-a extins și în Europa ,,Continentală”, fiind înființate programe masterale de acest tip în centrele universitare din Leiden, Lund, Amsterdam, Bern, Zurich, Graz, Hamburg, Milan, Praga.
Ideea a fost primită cu succes în marile universități, grație combinației unice de stiluri, perspective și instrumente analitice oferite. Astfel că, începând cu anul universitar 2017-2018, a luat ființă și în Universitatea din București primul masterat de ,,Filosofie, politică și economie”. Programul, cu predare în limba engleză, se află la intersecția a trei discipline critice fundamentale pentru înțelegerea lumii contemporane și a fost fondat în cadrul Facultății de Filosofie, în colaborare cu Facultatea de Administrație și Afaceri
În 2017, programul masteral de ,,Filosofie, politică și economie”, coordonat de conf. univ. dr. Emanuel Socaciu, a primit, din partea Senatului Universității București, premiul pentru ,,Cel mai inovator program universitar/post-universitar din domeniul științelor umaniste.”
Reporter: Cum ați construit acest program masteral de ,,Filosofie, politică și economie”?
Emanuel Socaciu: Înainte de orice altceva, trebuie sa spun că reușita unui program de studii nu poate fi niciodată rezultatul unui efort individual, chiar dacă întotdeauna vor exista persoane care să își asume un rol mai pregnant de promotori ai ideii. Sunt extrem de onorat de distincția primită din partea Senatului Universității din București, dar meritele principale revin celor două facultăți (de Filosofie și de Administrație și Afaceri), care și-au asumat acest proiect printr-un parteneriat instituțional remarcabil. Susținerea activă oferită de cele două decanate, precum și de conducerea universității, au reprezentat precondiția necesară pentru construcția programului.
Programul masteral Philosophy, Politics and Economics este o premieră în România și unul dintre puținele de acest tip din Europa de Est. Pe de altă parte, există o îndelungă experiență în universitățile occidentale de prestigiu, de care am încercat să profităm: pe de o parte, studiindu-le ofertele educaționale pentru a vedea cum ne putem racorda, iar pe de altă parte, în mod chiar mai direct, consultând colegi implicați în conducerea unor astfel de programe de top (în special de la Oxford, Duke și University of North Carolina).
R: Învățământ alternativ cu nuanțe tradiționale sau învățământ tradițional cu aspecte alternative? Unde se situează acest master?
E.S.: Depinde care este „tradiția” la care ne raportăm. Dacă vorbim de lumea academică spre care aspirăm, atunci ne aflăm ferm în interiorul unei tradiții extraordinare. Dacă ne fixăm un cadru de referință strict local, atunci programul are anumite nuanțe, ca să păstrăm terminologia, „alternative”.
Merită remarcat însă că, la nivel internațional, există de fapt două viziuni majore cu privire la strategia de construcție a acestor programe. În variantele de inspirație „oxfordiană”, programele de PPE sunt programe de leadership, care urmăresc să ofere o înțelegere mai complexă și neparohializată disciplinar a lumii sociale unor studenți care, după absolvire, vor ajunge (cel puțin unii) în postura de a o influența profund. În SUA, pe de altă parte, PPE este de cele mai multe ori un program conceput ca preliminar în raport cu alte studii post-universitare ulterioare din domeniul științelor sociale, sau cu studiile juridice (deci accentul cade mai ales pe latura de cercetare). Noi am ales, pentru început, să îmbinăm elemente ale ambelor strategii, iar până în acest moment pare să fi fost decizia corectă (deși, desigur, ajustările pe parcurs sunt posibile).
R.: Dat fiind că aceasta este prima promoție, prima serie de cursanți, de ce primire s-a bucurat masterul în rândul studenților? Dinspre ce specializări au venit aceștia?
E.S.: O primire foarte bună, aș zice (mai ales pentru un program de tip nou, care nu a avut timp să își stabilească o reputație). Calitatea cursanților este excelentă, sunt tineri care au venit la acest master cu ideea clară de a munci din greu și de a învăța. Profesorii care au predat pe primul semestru au fost încântați de dedicația și implicarea intelectuală a studenților. Este un semn foarte bun, cred, care indică și faptul că studenții au o percepție foarte favorabilă cu privire la program. O parte dintre studenți (cam jumătate) sunt absolvenți de filosofie, iar ceilalți vin preponderent dinspre alte științe socio-umane. O distribuție deloc surprinzătoare, în opinia mea.
R.: Ne-ar bucura să auzim câteva cuvinte și despre titularii de curs. Înțeleg că vor fi și profesori invitați de la alte universități din lume.
E.S.: Da, este adevărat, pentru început vor fi doi profesori invitați de la alte universități din lume (din Canada și Elveția), care vor ține cursuri din planul de învățământ obligatoriu. Sperăm să permanentizăm aceste colaborări și să inițiem unele noi. Am avut onoarea ca, la inaugurarea programului, să îl avem oaspete pe profesorul Geoffrey Sayre-McCord de la North Carolina, care este și președinte al PPE Society (organizație internațională ce reunește cercetători din domeniu). Încercăm împreună să dăm o formă cât mai practică sprijinului pe care PPE Society este dispusă să îl ofere pentru dezvoltarea programului nostru.
Dar majoritatea cursurilor vor fi susținute de profesori ai Universității din București. Sunt convins că vor fi la fel de interesante și racordate la discuția globală din domeniile respective, ca și ale profesorilor din străinătate. Predau în cadrul acestui masterat colegi și colege cu reputație academică solidă, cu publicații internaționale și care nu au nici un fel de dificultate în a susține cursuri în limba engleză. Țin să le mulțumesc tuturor pentru implicare și deschidere. Și, ca să fac o mărturisire: din postura (birocratică) de coordonator al masteratului, am putut vedea programele analitice ale tuturor cursurilor, încă înainte de depunerea dosarului de acreditare. Sunt atât de interesante, încât dacă aș putea m-aș înscrie ca student pentru a audia cursurile colegilor noștri!
R.: Ce puteți spune despre suportul de curs al studenților? Este acest subiect abordat, în cărți de specialitate, în spațiul românesc sau este încă un domeniu tânăr de cercetare?
E.S.: Programul fiind cu predare în limba engleză, ne bazăm în special pe publicații internaționale validate în comunitatea științifică (inclusiv ale unor autori români).Preocupările de cercetare nu sunt însă noi, nici în spațiul românesc. Filosofii politicii și ai moralei fac adesea apel la cunoaștere din zona științelor sociale. Economiștii, politologii, sociologii ori juriștii articulează puncte de vedere cu privire la epistemologia propriilor domenii, ori cu privire la eventualele implicații etice și politice ale unor rezultate de cercetare. Sunt exemple de demersuri care se înscriu în sfera de preocupări tipice de PPE.
Ceea ce, cumva, oferă ca noutate programul nostru masteral de la Universitatea din București este „umbrela” instituțională sub care ele să se dezvolte și mai mult, într-o manieră autentic inter-disciplinară. Sigur, este foarte important că studenții vor fi expuși succesiv unor analize separate (filosofice, economice, politice, juridice etc.) ale aceluiași fenomen și vor putea astfel dobândi o înțelegere mai sofisticată a lui. Dar ideal ar fi ca, în timp, cercetătorii din aceste domenii să coopereze pentru a produce împreună o astfel de cunoaștere.
R: Vă așteptați ca, în următorii ani, să se înscrie studenți din țările învecinate sau chiar studenți sosiți prin diverse programe, precum Erasmus? Ați făcut vreun demers în acest sens?
E.S.: Da, ne dorim acest lucru și este un obiectiv pe termen mediu. Până acum, prioritatea a fost să ne asigurăm că programul funcționează și livrează ceea ce și-a propus. Următorul pas firesc, după internaționalizarea la nivelul planului de învățământ și al predării, ar putea fi cel al internaționalizării la nivelul studenților. Ambele facultăți care gestionează programul au o anumită experiență cu privire la atragerea unor studenți străini, care cred că ar putea fi folosită cu succes.
R: Există speranțe ca acest master să dea oameni politici cu o cultură și o gândire critică solidă?
E.S.: Cu siguranță, dar accentul nu cade neapărat pe oamenii politici. Cum spuneam, tradiția „oxfordiană” a programelor de tip PPE este una centrată pe leadership. Este nevoie de oameni care să îmbine cunoașterea tehnică, sensibilitatea morală și spiritul critic nu doar în politică, ci și în afaceri, administrație și societatea civilă. Încercăm să contribuim la acest lucru.
Poate că un efect al acestui tip de programe, internaționalizate profund și nu doar la nivel declarativ, va fi să facă mai atractivă piața masterală internă pentru tinerii români care, după licență, caută acum programe de master în afara țării.
R: Ce alte programe inovatoare ne promite Facultate de Filosofie, în următorii ani?
E.S.: Există o imagine populară a filosofilor ca locuitori ai unor turnuri de fildeș, dezinteresați de ceea ce se întâmplă în jurul lor. Această imagine, poate, contribuie marginal și la propagarea unor stereotipuri instituționale (de exemplu, cu privire la Facultatea de Filosofie).
Imaginea este însă în bună măsură falsă. Filosofia trebuie să fie racordată la lumea din jurul ei, nu poate fi atlfel. O abordare filosofică a unui domeniu presupune nu doar familiarizarea cu teoriile filosofice, ci și cu știința ce studiază acel domeniu. Convingerea mea personală este că acest tip de parteneriate, ca cel cu Facultatea de Administrație și Afaceri, reprezintă calea principală de explorat pe viitor. Nu doar ca oportunitate practică, ci mai ales ca potențial intelectual (pentru cercetare, dar și pentru dezvoltarea de programe educaționale).
