O echipă de cercetători de la Centrul de Studii pentru Migrație (CeSMig), afiliat Secțiunii de Științe Sociale a Institutului de Cercetări al Universității din București, a propus politici publice europene pe tema migrației în cadrul ultimei întâlniri din proiectul european YMOBILITY: Mobilitatea tinerilor – Maximizarea oportunităților pentru oameni, piețe ale muncii și regiuni din Europa. Întâlnirea a avut loc joi, 15 februarie 2018, la Roma.
Alături de cercetători din 8 state europene, de reprezentanți ai societății civile și de o reprezentanță a Agenției Executive pentru Cercetare a Comisiei Europene, cercetătorii Centrului de Studii pentru Migrație (CeSMig) au participat la discuții despre rezultatele obținute în cei trei ani de activitate a proiectului și despre modalitatea în care acestea pot fi folosite pentru formularea de politici în domeniul migrației.
Din echipa de cercetare a Universității din București au făcut parte Alin Croitoru, Mădălina Manea, Dumitru Sandu, Monica Șerban și Georgiana Toth.
Propunerile de politici vor avea la bază analizele realizate pe o serie extinsă de date, în cele nouă state fiind completate 30.000 de chestionare și intervievați peste 800 de migranți/ foști migranți. În România, pe lângă sondajul realizat la nivel național, cu aproximativ 2.000 de respondenți, au fost realizate și 120 de interviuri cu tineri reveniți în județele Bacău, Brașov, Iași, Mureș și Sibiu.
De asemenea, politicile ar putea beneficia în mare măsură de includerea migranțior, a migranților reveniți și a organizațiilor acestora ca parteneri de discuții care se pot folosi de experiența lor nu numai pentru soluționarea unor situații care îi descurajează pe români să revină sau să rămână în țară, ci și pentru a-i ajuta pe cei care se confruntă sau se vor confrunta cu situații pe care alții le-au întâlnit deja.
,,Următorul pas important în această direcție va fi studierea diferitelor categorii profesionale de migranți/ migranți potențiali, cum ar fi medicii sau constructorii. Acest lucru ar putea fi făcut într-un context instituțional mai dezvoltat, organizat, spre exemplu, sub forma unui Observator pentru migrație, care să se ocupe de culegerea, dar mai ales de integrarea datelor existente într-o singură platformă”, sugerează profesorul Dumitru Sandu.
Dintre subiectele propuse spre discuție, nu doar cele care vizau migrația pentru muncă au atras atenția participanților, ci și întrebările pe marginea accesului tinerilor la programe de mobilitate pentru studii. Nina Festing, reprezentantă a asociației germane Transfer e.V, a vorbit despre importanța creșterii șanselor de participare pentru tinerii care provin din medii sociale defavorizate. Pe de altă parte, vorbind în numele Institutului Național pentru Analiza Politicilor Publice din Italia, Sveva Balduini a accentuat necesitatea unei mai bune coordonări între experiențele de mobilitate internațională și obținerea unor abilități necesare pentru o integrare mai ușoară pe piața muncii, precum și recunoașterea oficială a abilităților de tip „soft-skills” dezvoltate de participanții la aceste tipuri de mobilități.
Bogăția de date culese în proiectul YMOBILITY este un ajutor important în serviciul cercetătorilor și al decidenților politici, dar aceasta este departe de a fi suficientă pentru înțelegerea diferitelor categorii de migranți, a nevoilor particulare ale acestora și a modalităților de a-i încuraja să revină în țară.
Proiect finanțat de Uniunea Europeană, prin programul HORIZON 2020, YMOBILITY și-a propus să realizeze o diagnoză a migrației tinerilor în câteva state europene, punând accentul pe identificarea modalităților prin care migrația poate aduce maximum de beneficii pentru migranți și pentru regiunile de origine/ destinație a acestora. În acest proiect, Universitatea din București a lucrat cu universități din Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Irlanda, Suedia, Slovacia și Letonia.
Mai multe informații despre proiectul YMOBILITY și despre rezultatele acestuia pot fi consultate la adresa: www.ymobility.eu.
