A apărut la Editura Universității din București volumul Transatlantic Vistas. Patterns of Perception, U.S. – Eastern European Relations and Cold War Radio Broadcasting Beyond the Iron Curtain, de Roxana Oltean, cadru didactic la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universității din Bucureşti.
Preocuparea principală a investigației din această carte o reprezintă modelele de reprezentare transatlantice care provin din relațiile externe ale Statelor Unite în timpul Războiului Rece, așa cum sunt articulate prin discursul care se referă la Statele Unite ale Americii – posturile de radio care au emis din spatele Cortinii de Fier – Radio Europa Liberă (RFE), Radio Libertatea (RL) și Vocea Americii (VOA).
Cercetarea se bazează, pe de o parte, pe istorii ale relațiilor Statelor Unite în timpul Războiului Rece, istorii ale regimurilor comuniste, analize ale relațiilor culturale dintre Statele Unite ale Americii și Europa sau Estul Europei, analize ale culturii Războiului Rece promovate în Statele Unite ale Americii și studii ale efectelor mai ample ale Războiului Rece asupra societății americane.
Investigația are la bază o serie de documente, resurse primare și materiale de arhivă. Un asemenea exemplu este materialul deținut de Colecția de Cărți Rare și Manuscrise a Bibliotecii Universității Columbia din New York despre VOA. O altă sursă importantă pentru investigarea modelelor de reprezentare transatlantice este Raportul Congresului despre Relațiile Externe ale Statelor Unite cu Estul Europei (1955-1958), unde au fost trasate elementele principale de recurență, continuități sau contradicții tematice din discursul american după cum a fost formulat în jurul activităților radio.
Capitolul 1 adună elementele principale din istoria radioului cu scopul de a scoate în evidență temele dominante care provin din dezbaterile despre misiunea radioului. Pe de o parte, există un discurs universal și umanist care are drept scop să creeze un sens de comuniune între cele două laturi ale Cortinii de Fier. Pe de altă parte, există conflicte și contradicții inerente în misiunea radiourilor, care este supusă unei permanente negocieri pentru a respecta intențiile diplomatice declarate ale guvernului american. Aceste aspecte, împreună cu diferențele de discurs, poziționarea și percepția radiourilor, fac din cele trei stații de radio unelte ale propagandei anti-comuniste americane, și indică limitele unei asemenea interpretări.
Capitolul 2 detaliază temele principale promovate prin emisiunile radiolui Vocea Americii în timpul Războiului Rece dintr-o perspectivă istorică, culturală și discursivă. Acest capitol reprezintă un studiu de caz al documentelor ideologice speciale redactate de Sol Stein. Deși funcția directă a textelor este de a formula perspectivele americane oficiale în lumina evenimentelor internaționale, apare modul în care vulnerabilitățile americane sunt recuperate și integrate în povestea de sucess americană. Mai mult, aceste vulnerabilități sunt reconvertite în puncte forte și sunt folosite pentru construcția unei retorici persuasive a libertății și emancipării formulate prin juxtapunerea principiilor universale și a valorilor americane.
Capitolul 3 se bazează pe documente care se referă la politica externă a Statelor Unite față de Estul Europei pentru a se concentra pe ambivalențele cheie care afectează atitudinile americane conturate prin discursul care privește tema emisiunilor radio. Această ambivalență este accentuată de articularea unei serii de critici aduse de guvernele sovietice și de guvernele satelite prin radiouri, dar și alte canale oficiale, iar pe de altă parte de deschiderile diplomatice care au avut ca scop să ducă la o apropiere de Uniunea Sovietică, în special după Summitul de la Geneva din iulie 1955.
Capitolul 4 se referă la un alt moment cheie din istoria RFE și RL, scandalul provocat de dezvăluirea în presă a finanțării CIA pentru aceste radiouri, când, pentru publicul american cel puțin, radiourile au fost prezentate ca bazându-se pe donații private și prin urmare pe entități private. Momentul a constituit de asemenea o ocazie pentru o autoanaliză națională profundă, motivată de ceea ce a fost perceput ca funcționarea non-transparentă atât a radiorilor, dar și a CIA și a guvernului american.
Capitolul 5 se concentrează pe modul în care temele discutate mai sus au fost reflectate la Audierile Comitetului de Relații Externe din 1971 și 1972, prezidate de William J. Fullbright. Opoziția sa față de activitatea radiourilor, îndoielile sale față de maniera de finanțare și de funcționare, au fost identificate ca soluții provizorii pentru a salva radiodifuziunea după ce CIA a încetat sprijinul ca urmare a dezvăluirilor.
După cum a fost transmis prin intermediul mediului imaterial al undelor radio, Războiul Rece a declanșat un amplu proces de auto-analiză în America. Discursul transmis prin și centrat pe emisiunile radiofonice americane din spatele Cortinii de Fier constituie astfel un temei pentru reflectarea unor politici americane câteodată convergente, câteodată divergente față de Estul Europei, încadrate într-un cadru euro-american mai amplu. Perspectivele transatlantice care apar în acest mod dovedesc complexitatea comunicării culturale și completează înțelegerea pattern-urilor de reprezentare contemporane cu o înțelegere a complicațiilor relațiilor din Războiul Rece.
Roxana Oltean este conferențiar la Catedra de englezǎ a Facultății de limbi şi literaturi străine a Universității din Bucureşti. A obținut un doctorat în filologie la Universitatea din Bucureşti în anul 2004 cu teza Spaces of Utopia in the Writings of Henry James/ Spaţii ale utopiei în opera lui Henry James. Este vice-Președinte al Asociaţiei pentru studii americane din România din 2008. Predă cursuri şi seminarii de literatură şi cultură americană (secolele XVI-XIX); cursuri practice de limba engleză și cursuri de relații transatlantice.
Cartea Transatlantic Vistas. Patterns of Perception, U.S. – Eastern European Relations and Cold War Radio Broadcasting Beyond the Iron Curtain poate fi achiziționată de la Librăria Universității din București (Bd. Regina Elisabeta, nr. 4-12) sau online de pe site-ul Editurii Universității din București aici.
