Vineri, 3 martie 2017, Institutul de Cercetări al Universității din București va organiza a treia întâlnire din cadrul seminarului ,,Concepte moderne timpurii ale istoriei și practici ale scrierii istorice”. Prelegerea cu tema ”Biblical hermeneutics and the methods of critical history – Spinoza, Theological-Political Treatise” va avea loc începând cu ora 18:30 la sediul Institutului de Cercetări al Universității din București (Str. Dimitrie Brândză, nr. 1).
Grupul de lectură este organizat de Veronica Lazăr și Grigore Vida.
Prelegerile din cadrul seminarului „Concepte moderne timpurii ale istoriei și practici ale scrierii istorice” se vor organiza la două săptămâni, timp de două ore. Seminarul este proiectat ca un loc de întâlnire pentru filosofi, istorici ai ideilor, cercetători ai literaturii și istorici și are ca scop să investigheze unele scrieri teoretice fundamentale despre istorie, înțeleasă atât ca obiect, cât și ca discurs, dar și despre realitatea și metodele de înțelegere a acesteia, de la sfârșitul secolului al 16-lea până la sfârșitul iluminismului, în mod special în Franța și în Anglia, dar și în Scoția, Germania și Olanda.
Seminarul va investiga modul în care până la apariția teoriilor speculative despre istorie (care anticipează viitoarele filosofii ale istoriei), de pildă în mijlocul secolului al 18-lea, istoria este scrisă în general pentru a răspunde la unele nevoi practice specifice. Funcția sa ar putea fi de pildă să demonstreze o continuitate dinastică sau eclesiastică, nașterea unui stat, pentru a legitima anumite practici politice sau, din contră, pentru a demitologiza unele seturi de legitimități, istoriografia fiind modelată în conformitate cu aceste nevoi. Aceasta este cauza, în mod special în Franța, a fragmentării epistemice fundamentale a domeniului istoric, care amintește de fragmentarea diferitelor jurisdicții și autorități specifice Vechiului Regim Francez, și de asemenea amintind de existența paralelă a unor tipuri diferite, independente de scrieri istorice care nu folosesc aceleași premise sau metode și nu se verifică reciproc, deoarece nu aparțin unui domeniu comun al cunoașterii.
Textele pentru lectură sunt propuse în ordine cronologică, nu atât de mult dintr-o convenție academică, ca un rezumat sau ca o listare teleologică a doctrinelor, ci mai degrabă deoarece seminarul este conceput ca o explorare a modului în care scrierile teoretice și contextele lor istorice, sociale, instituționale și politice se iluminează reciproc.
În afara unei lecturi interne a textelor, seminarul va studia angajamentul mutual al teoriilor istoriei și științelor, genurilor literare și jurisprudenței în timpul celor două secole care au precedat Revoluția Franceză. De asemenea, seminarul se va concentra pe formarea diferitelor epistemologii istorice, metode critice, ontologii și reprezentări ale temporalității istorice, dar și asupra legăturii lor strânse cu funcțiile imediate și pragmatice ale scrierilor istorice, sau cu politicile statale și dinamicile sociale și economice în statul premodern.
Istoriile speculative, un gen care a avut inițial afinități teologice și chiar surse teologice, au apărut în perioadele de tranziție și de transformări ale societății și ale economiei; ele sunt contemporane cu câteva genuri și discipline intelectuale noi, cum ar fi economia, teoria socială și diverse științe ale statului.
Diferențele între diverse genuri de scriere istorică – teologii ale istoriei, istorii universale, teorii ale progresului, filologie critică, istorii naturale ale societăților etc. – vor fi analizate intern, investigând asumpțiile lor filosofice specifice, dar și prin includerea lor într-o logică externă care are un impact definitoriu asupra conținutului lor.
