Vineri, 28 aprilie 2017, Secția de Științe Umaniste a Institutului de Cercetare al Universității din București (IRH-ICUB) organizează un nou seminar Conștiență și cunoaștere–o abordare interdisciplinară. În cadrul seminarului, Prof. Norbert Jaušovec (Universitatea din Maribor) va susține prelegerea Dezvoltarea Inteligenței. Seminarul va avea loc la sediul IRH-ICUB (Str. D. Brândză, nr. 1), sala de conferințe, începând cu ora 16:00.
Seminariile Consciousness and Cognition: An Interdisciplinary Approach sunt organizate de dr. Diana Stanciu, membru asociat al Secției de Științe Umaniste a Institutului de Cercetare al Universității din București. Mai multe informații despre activitatea de cercetare a dr. Diana Stanciu pot fi consultate aici.
Norbert Jaušovec studiază bazele neurofiziologice ale diferențelor între indivizi cu privire la inteligență, inteligență emoțională, creativitate și personalitate. Este autorul a mai mult de 100 lucrări de psihologie și neuroștiințe, printre care 5 cărți, 54 articole, 15 capitole de cărți, 28 lucrări prezentate la conferințe și publicate în actele conferințelor ca urmare a unui peer-review internațional (Google Scholar: http://scholar.google.co.uk/citations?user=0PcmF1QAAAAJ&hl=en&oi=ao; Research Gate: https://www.researchgate.net/profile/Norbert_Jausovec; Blog: http://increasingintelligence.blogspot.și/). Este în prezent sau a fost corespondent național pentru Slovenia pentru EARLI (European Association for Research on Learning and Instruction), membru al comitetului național sloven pentru UNESCO, membru al comitetului editorial al: The Curriculum Journal (Taylor and Francis); BMC Neuroscience (London: BioMed Central), The Open Neuroimaging Journal (Hilversum: Bentham Science). Între 1996 și 2003, Prof. Jaušovec a coordonat proiectul: “Neuropsychological Characteristics of Highly Intelligent and Gifted Individuals” (Agenția Națională pentru Cercetare din Slovenia). Între 2004 și 2016, a participat în următoarele proiecte: “Developmental Psychology” (Agenția Națională pentru Cercetare din Slovenia) (2004-2014); “Measurement of Neuroelectric Impulses” (Agenția Națională pentru Cercetare din Slovenia) (2013-2016); Project: ENGAGE – Engineering Emoțional Design (Coordination action-6th Framework Program of the EU) (2005-2008). Prof. Jaušovec predă cursuri ca: Psihologie educațională, Neurofiziologie a diferențelor individuale, Neuropsihologie clinică și Neuropsihologia Diferențelor Individuale la Universitatea din Maribor, cursul “Assessment of Intelligence and Communication” la Universitatea Catolică din Milano (2010-2015) și a ținut și cursuri de mai scurtă durată la Philips Universität Marburg, Germania; Universitatea din Leicester, UK; Universitatea din York, UK; Martin-Luther-Universität din Halle-Wittenberg, Germania; The Medical University of Wroclaw, Polonia și Universitatea din Leiden, Olanda.
Așa-numitul “Nürnberger Trichter” – un canal magic prin care elevii primeau cunoașterea și înțelepciunea – arată că ideea unei învățări fără efort și puterea inteligenței erau ”cool” și cu 500 de ani în urmă. Astăzi, stimularea non-invazivă a creierului (noninvasive brain stimulation – NIBS), stimularea transcraniană cu curent direct și alternativ (transcranial direct/ alternating current stimulation – tDCS/ tACS) precum și zgomotul transcranian aleatoriu (transcranial random noise – tRNS) și stimularea magnetică transcraniană (transcranial magnetic stimulation – TMS) pot fi considerate un înlocuitor al acelui canal magic medieval. Ele reprezintă o extindere a metodelor clasice de îmbunătățire cognitivă (cognitive enhancement) cum ar fi pregătirea comportamentală sau jocurile pe computer. Pe de altă parte, există încă un număr de abordări alternative care pot afecta funcțiile cognitive. Printre cele mai proeminente sunt: nutriția, medicația, exercițiile, reducerea stress-ului prin meditație și neurofeedback-ul. Prezentarea va oferi o trecere în revistă cât mai concisă a metodelor ce pretind să îmbunătățească funcționarea cognitivă – mai ales constructe psihologice ca inteligența și memoria de lucru. În cadrul prelegerii se vor discuta schimbări de comportament și structuri de activare a creierului observate cu ajutorul electroencefalogramei (EEG), rezonanței magnetice nucleare funcționale (functional magnetic resonance imaging – fMRI) și diffusion tensor imaging (DTI). Se vor examina atât utilitatea antrenării creierului pentru omul obișnuit cât și un dispozitiv adițional ce poate verifica și determina relațiile dintre activitatea cerebrală și cogniție. Modularea plasticității creierului și schimbarea dinamicii rețelelor, care sunt cruciale pentru comportamentul inteligent, pot constitui instrumente de cercetare foarte importante, ce pot elucida bazele neurobiologice ale inteligenței, ale memoriei de lucru și ale altor constructe psihologice.
Mai multe informații despre seminariile Consciousness and Cognition: An Interdisciplinary Approach pot fi consultate aici.
