Miercuri, 24 mai 2017, Școala Doctorală de Sociologie din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București organizează o conferință despre sociologia bolilor psihice, care va fi susținută de Michael Mavrommatis, University of Suffolk. Evenimentul va avea loc la Sala de Consiliu a Facultății de Sociologie și Asistență Socială (Bd. Schitu Măgureanu, nr. 9), între orele 18:00-20:00.
Prelegerea despre sociologia bolilor mintale va aborda cele mai recente chestiuni din domeniu și opiniile populare despre boala mintală, care sunt bazate pe ideile că persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt periculoase, violente, criminale și reprezintă o amenințare la adresa comunității. Se va discuta despre efectul pe care aceste idei îl au asupra pacienților în cauză și despre presiunea sub care sunt luate deciziile despre detenția obligatorie. Va fi abordată de asemenea reprezentarea media a bolilor mintale.
Michael Mavrommatis este lector de sociologie în cadrul Departamentului de Psihologie, Sociologie și Asistență Socială al University of Suffolk. A obținut un doctorat în sociologie de la University of Essex, cu specializare în sănătate și un master în sociologie și studii de sănătate de la aceeași universitate. A absolvit un master în asistența refugiaților la Centrul de Studii Psihoanalitice al University of Essex. Predă în prezent cursuri de sociologia sănătății și a bolii, studii aplicate, sociologia și lumea modernă, criminalitate și devianță. Michael Mavrommatis a susținut prelegeri, seminarii și workshopuri la Școala de Sănătate și Științe Umaniste și la Departamentul de Sociologie din cadrul University of Essex.
Cercetarea doctorală a lui Michael Mavrommatis reflectă interesul său în legătura dintre percepțiile populare despre boala mintală cu politica de sănătate mintală. Este interesat de chestiuni sociale, politice, economice, de sănătate și asistență socială legate de migrație. În prezent abordează în lucrările sale tema politicii și asistenței refugiaților în care ia în calcul abordarea biomedicală dominantă alături de o abordare psihosocială a asistenței refugiaților, ca și efectul pe care reforma NHS recentă l-ar putea avea asupra migranților fără acte, solicitanților de azil și asupra accesului refugiaților la asistența de sănătate.
