Joi, 21 octombrie 2016, a avut loc conferința European Social Survey în România, organizată de Universitatea din București, la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, care a reunit profesori universitari și cercetători și în cadrul căreia au fost prezentate unele rezultate dintre cele mai interesante ale studiilor ESS. Unul dintre scopurile acestei conferințe a fost să demonstreze utilitatea cercetării în științele sociale și valoarea rezultatelor cercetării pentru decidenți în procesul de creare a politicilor pentru sisteme societale critice cum ar fi educația, sănătatea, justiția și politicile publice în general.
European Social Survey este una dintre infrastructurile de cercetare pan-europene care sunt recunoscute ca o prioritate pentru Europa în lista de infrastructuri de cercetare publicată de ESFRI – European Strategy Forum for Research Infrastructures. Majoritatea infrastructurilor de cercetare din lista ESFRI aparțin științelor ca fizica, tehnologia, energia, mediul sau sănătatea și alimentația și multe sunt organizate formal ca ERIC – European Research Infrastructures Consortium.
România a participat doar la două dintre cele opt runde ale proiectului ESS, în 2006 – Runda 3 și în 2008 – Runda 4. Pentru comunitatea academică din științele sociale din România acest gen de sondaje este necesar, nu numai pentru datele bogate care vor fi produse, dar de asemenea pentru a menține colaborarea vitală cu comunitatea internațională de cercetători.
Un alt scop al acestei conferințe a fost acela de a discuta oportunități pentru a reiniția participarea României la ESS ca și la alte infrastructuri de cercetare europene pentru științele sociale, în contextul obiectivelor programului cadru Horizon 2020. Pentru ca științele sociale să se alăture cu succes acestor eforturi, este nevoie de date pentru a crea o imagine corespunzătoare a situației curente din societatea românească și pentru a permite comparații cu alte țări europene.
La conferința ESS au participat dr. Rory Fitzgerald, director ESS ERIC, care a a avut o prezentare cu tema ”The European Social Survey: a social laboratory for Europe”,
care a fost urmată de o discuție în panel pe tema ”The European research infrastructures landscape and the role of the ESS”. Membrii panelului au fost reprezentanți de nivel înalt ai celor mai importante infrastructuri de cercetare socială din Europa: Dr. Ivana Ilijasic Versic, Director CESSDA AS, Dr. Nina Kancewicz-Hoffman, ESS Ambassador for Romania, Prof. Peter Elias, reprezentant al grupului de lucru SSH ESFRI, Prof. Lazăr Vlăsceanu, Universitatea din București și Mihai Dima, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării Științifice.
În deschiderea conferinței, prof. univ. dr. Adrian Dușa, de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, a subliniat faptul că accesul României la date este destul de redus pentru a realiza cercetari în domeniul științelor sociale. Adrian Dușa și-a exprimat convingerea că această întâlnire va reprezenta un prilej de a reuni decidenți în politica științei, dar și experți în științele sociale și, de asemenea, că evenimentul va fi o oportunitate pentru ca România să capete acces la mai multe date.
„Pentru a avea rezultate la nivel înalt în comunitatea internațională, este insuficient să ne uităm la datele altor țări. Avem nevoie de propriile noastre date pentru a ne compara cu alte țări. În opinia noastră, acum este un moment potrivit pentru a rediscuta participarea noastră în proiectele internaționale de cercetare și pentru a recupera decalajele față de alte țări europene”, a mai menționat Adrian Dușa.
În deschiderea conferinței, prof. univ. dr. Laurențiu Leuștean, prorector responsabil cu cercetarea și competitivitatea știinţifică al Universității din București, a remarcat că Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a renăscut după anul 1989 și că există la această facultate o generație nouă și puternică de cercetători, care au colaborări și activități internaționale. În acest sens, s-a referit la centrul de cercetare RODA, care și-a început activitatea acum 15 ani ca parte a Consiliului European de Arhive de Date Sociale. Consider că aceasta este o oportunitate de colaborare care integrează comunitatea academică din România în rețelele internaționale, a mai afirmat prof. univ. dr. Laurențiu Leuștean.
Rory Fizgerald, directorul European Social Survey, a menționat la începutul prezentării sale că există o competiție strânsă pentru finanțare între științele sociale. Este important să nu pierdem din vedere că rolul științelor sociale este destul de critic în societatea noastră, deoarece temele abordate de cercetarea socială privesc actualitatea și reprezintă adevărate provocări: migrația, schimbările climatice, viitorul welfare state. European Social Survey abordează toate aceste teme, iar anchetele sociale sunt ca un fel de telescop pentru științele sociale. Cercetătorii din domeniul științelor sociale lucrează cu date și anchete sociale.
European Social Survey este un proiect condus la nivel academic, deși există un consiliu de conducere format din miniștri care provin din guverne. Independența academică este importantă, iar datele sunt disponibile gratuit, a mai arătat Rory Fizgerald.
European Social Survery desfășoară interviuri față în față cu o selecție aleatoare a respondenților, ceea ce ne permite să privim schimbări de-a lungul timpului. Directorul ESS a mai menționat că de la începutul activității sale, ESS a realizat peste 350.000 de interviuri și a finalizat 7 runde de chestionare. Datele ESS au fost folosite în peste 3.140 de publicații academice. În anul 2013, ESS a fost adoptat de guvernele țărilor participante și de ministerele care se ocupă de cercetare, așadar nu a mai rămas doar un proiect academic, ci a devenit o infrastructură de cercetare europeană.
Scopurile ESS sunt acelea de a identifica schimbări în valorile, opiniile, și condițiile sociale a diverși oameni din toată Europa, și, de asemenea, de a da asigurări că se adoptă și se produce cel mai înalt nivel de măsurare și evaluare. ESS are drept scop să analizeze indicatori ai progresului social, dar ne interesează de asemenea și bunăstarea, nivelul de încredere al oamenilor în guverne, impactul politicilor de migrație, încrederea în poliție și justiție.
Fiecare rundă a ESS a analizat teme diferite. Un chestionar are de obicei două părți: un chestionar principal care este folosit în toate rundele, și chestionare specifice. Fiecare rundă abordează anumite teme specifice, în runda 1 s-au pus întrebări despre cetățenie și migrație, în runda a doua întrebări despre sănătate și bunăstare, în runda a treia întrebări despre bunăstare și schimbări demografice, în runda a patra despre vârstă și bunăstare, în runda 5 s-a analizat impactul recesiunii asupra muncii și bunăstării, iar în rundele 6-8 – schimbările climatice și energie.
Este important ca o țară să aibă continuitate în proiect, pentru ca datele să poată fi folosite în orice cercetare. În opinia directorului ESS, Rory Fizgerald, ESS încearcă să se uite la schimbări pe termen lung. ESS se adresează atât oamenilor de știință, dar și celor care propun politici publice și societății civile.
Rolul ESS este important deoarece atitudinile publice au o importanță deosebită în societățile democratice. Aceste rezultate reflectă ceea ce cetățenii cred, doresc sau preferă.
Discuțiile din cadrul panelului au făcut referire la faptul că științele sociale au nevoie de date, pe care arhivele din fiecare țară le pun la dispoziția cercetătorilor, și că o pauză de aproape 10 ani între două valuri este mult prea mare pentru o a obține rezultate de calitate. În acest sens o problemă cu care se confruntă arhivele o reprezintă suportul din partea țărilor din care provin. S-a mai accentuat necesitatea unor colaborări, deoarece acum nu mai sunt posibile cercetări izolate. Discuțiile s-au mai axat și pe valoarea comparațiilor internaționale între țări și pe nevoia de date comparative pentru cercetarea din științele sociale.
Datele sunt relevante pentru politicile publice. Comparațiile reprezintă o modalitate de a dobândi înțelegere despre situația țărilor, iar comparația datelor este esențială în acest scop. Concluzia acestor intervenții este că avem nevoie de date cu un înalt nivel de calitate, relevante din punct de vedere comparativ. Așadar, datele ESS sunt vital necesare pentru a crea o imagine exactă a situației curente din societatea românească și pentru a permite comparații cu alte țări europene, pentru ca științele sociale să se alăture cu succes obiectivelor Programului Cadru de cercetare și inovare Horizon 2020, dar și pentru a rezolva probleme de viață reală, societale.
