A apărut recent la editura Springer International Publishing (Amsterdam, Olanda) lucrarea ”Black Sea. Physical, environmental and historical perspectives”, o contribuție originală despre Marea Neagră, considerată unanim ca una dintre cele mai interesante mări din Oceanul Planetar.
Autorii volumului sunt prof. univ. emerit dr. Emil Vespremeanu, profesor de oceanografie, geomorfologie marină şi protecţia mediului la Facultatea de Geografie a Universității din București și dr. Mariana Golumbeanu, cercetător principal gr. I la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Gr. Antipa”, Constanţa, şef de departament la acelaşi institut şi reprezentant în Comisia pentru Protecţia Mării Negre din Istambul.
Autorii au realizat o sinteză geografică unică prin modul de tratare, care a avut ca scop prezentarea complexă a mării. Numeroase alte lucrări, apărute în ultimii 150 ani, au tratat Marea Neagră sectorial, din punctul de vedere al autorilor respectivi (biologi, geologi, geofizicieni, hidrobiologi, ihtiologi, hidrofizicieni), ceea ce conducea, inerent, spre concluzii parţiale. De altfel, atunci când sunt extrapolate la întregul regional marinm induc erori care rezistă în timp, deşi rezultatele cercetărilor recente le infirmau. De aici numai un pas spre perpetuarea unor idei demonstrat ca eronate: Marea Neagră este o mare continentală, închisă, o mare fără circulaţie verticală și fără schimb de ape, o mare din ce în ce mai poluată, care evoluează spre un bazin „mort”, idei menţinute, din păcate şi în unele publicaţii academice, precum şi manualele şcolare de geografie.
Lucrarea este structurată pe 11 capitole. Primele două capitole sunt destinate introducerii în problematica complexă a Mării Negre şi expunerii reperelor esenţiale ale istoriei cunoaşterii sale. Capitolul trei prezintă bazinul de recepţie a apelor continentale care se varsă în Marea Neagră, iar capitolul 4 prezintă problemele geofizice, geomorfologice şi morfogenetice ale bazinului în care se află acvatoriul Mării Negre.
Relieful bazinului este distribuit în două provincii: centrală şi marginală. Provincia centrală este dezvoltată pe crustă oceanică, ceea ce exclude opinia de mare continentală atribuită acestui bazin. Provincia marginală este alcătuită din mai multe tipuri de margine continentală, prezentate detaliat în lucrare.
Capitolul 5 prezintă acvatoriul Mării Negre. Se insistă pe structura complexă a acvatoriului, cu mase de apă specifice, cu circulaţie de suprafaţă, verticală şi de adâncime cu dinamică activă, precum şi asupra schimbului de ape cu Marea Mediterană prin Strâmtoarea Bosfor şi cu Marea Azov, prin Strâmtoarea Kerci. Sedimentele şi viaţa din bazinul Mării Negre sunt prezentate în capitolele 6 şi 7, iar capitolul 8 este destinat prezentării problemelor protecţiei mediului marin, demonstrându-se pe de o parte vulnerabilitatea ei accentuată şi pe alta capacitatea mare de autoreglare, ceea ce facilitează protecţia. Capitolul 9 tratează problemele populaţiei costiere, iar capitolul 10, pe cele ale cooperării internaţionale în bazinul Mării Negre. Capitolul 11 prezintă concluziile lucrării.
Astfel, lucrarea ”Black Sea – Physical, Environmental and Historical Perspectives” oferă cititorilor, într-un volum relativ restrâns o informaţie geografică completă, la zi, încercând să corecteze erorile care continuă să apară în unele publicaţii din România tocmai datorită lipsei informării sau ignorării acesteia.
